Presimt:
frumoase mâni, cum îmi cuprindeți astăzi cu
căldura voastră capul plin de visuri,
așa îmi veți ținea odată
și urna cu cenușa mea.

Visez:
frumoase mâni, când buze calde îmi vor sufla
în vânt cenușa,
ce-o s-o țineți în palmi ca-ntr-un potâr,
veți fi ca niște flori,
din care boarea-mprăștie - polenul.

Și plâng:
veți fi așa de tinere atunci, frumoase mâni.