Pe cine-l caut'acuma'n gradina
Cu vasele de mir umplute?
De lacrimi inima li-i plina...
Zoreste ziua noua. Ii racoare,
Dar cerul se insenineaza
In ciripituri cantatoare.
De ce Îl cauta aicea pe Hristos?
De ce-a venit aicea ca sa-l planga?
Pe piatr'un inger luminos...
El sade-n haine albe, stralucite...
Vestind cereasca bucurie
Mironositelor scarbite:
"Hristos a inviat! Si nu va mai mahniti
Si nu-l mai plangeti ca pe un mort
Cautandu-l intre cei muriti!
A iadului putere-i biruita,
Zadarnica ii rautatea:
De-acuma lumea-i izbavita.
Intunecimea in lumina piere,
Marirea ei i s-a surpat
Si fug vrajmasii de durere.
Grabiti-va cu vesti de veselie
Si spuneti vestile-n Sion:
"Hristos e viu si'n veci invie!"
Dorm florile. Gradina moarta tace,
Iar primprejur-albastre umbre,
Nisip, zori aurii - si pace.
--
Alexe Mateevici
